|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Frumosul - este echibrul absolut. Arta - nu face decat sa inceapa continuu. Arta – poate cea mai desavarsita a fost conceputa in timpul copilariei umanitatii. Caci Omul primitiv uita de grijile cele domestice si lucra cu multa voiosie. Copiii poseda aceasta bucurie primordiala. Eu as vrea sa re-destept sentimentul acesta in sculpturile mele. Cand nu mai suntem copii, suntem deja morti. Voim intotdeauna sa intelegem ceva. Insa nu este nimic de inteles. Tot ceea ce puteti contempla aici, in Atelier, are un singur merit: ca este trait... |
|
In sufletul meu nu a fost niciodata loc pentru invidie – nici pentru ura, ci numai pentru acea
bucurie, pe care o poti culege de oriunde si oricand. Consider ca ceea ce ne face sa traim cu adevarat este sentimentul permanentei noastre copilarii in viata. Placerea cu care lucreaza artistul este insasi inima artei sale. Fara inima – nu exista arta ! Si cea dintai conditie este sa iti placa tie, sa indragesti si sa iubesti fierbinte ceea ce faci. Sa fie (intai) bucuria ta. Iar prin bucuria ta sa oferi bucurie si celorlalti. A vedea in departare este ceva, insa a ajunge acolo, este cu totul altceva. | 
|
Simplitatea nu este un scop in Arta, insa ajungi la simplitate fara de voia ta, apropiindu-te de sensul cel real al lucrurilor. Simplitatea este in sine o complexitate – si trebuie sa te hranesti cu esenta. ca sa poti sa ii intelegi
valoarea. Simplitatea in arta este, in general, o complexitate rezolvata. Pericolul simplitatii este... grosieritatea.